Mircea Lerian (n. 25 octombrie1929, Buzău, România - d. 31 mai1988, Buzău, România) a fost un scriitor român, scenarist, regizor de filme documentar artistice și emisiuni TV.
Date biografice
Mircea Lerian s-a născut pe 25 octombrie1929 la Buzău și a decedat pe 31 mai1988 la Buzău. Este pseudonimul literar al lui Mircea Harpalete, prozator, dramaturg, poet (membru al Uniunii Scriitorilor din România), scenarist, regizor de filme documentar-artistice și emisiuni TV, publicist, , pictor amator[1]. Copilăria a trăit-o în curtea rafinăriei Saturn. Tatăl, Harpalete Constantin, era învățător. Nevoit să lucreze în multe sate, Mircea Lerian a învățat câte o clasă sau două la școlile din Meteleu, Pogoanele, Mizil, Baba Ana sau Gura Vadului. Au urmat cursuri la licee din București și Mediaș. A absolvit Școala de literatură, în promoție cu Ion Horea, Ion Lăncrăjan, Remus Luca, Alexandru Căprariu.[1][2]
Din anul 1970 colaborează cu Radioteleviziunea română, fiind scenarist și regizor a peste o sută de filme documentar-artistice, reportaje și emisiuni.[3]
Neamintind niciun detaliu despre biserica rupestră din Armenia, se preocupă de complexul rupestru de la Aluniș, oferind o descriere și un scurt istoric. Menționează că Bisericuța de la Aluniș sculptată în stâncă de doi ciobani la 1277, „Piatra lui Dionisie”, „Peștera lui Iosif”, „Piatra Agathonului” – sunt nume ce amintesc de un ținut cu străvechi rezonanțe monahale[8].
Opera
Țepeș: trilogie: [Țepeș Vodă, Țepeș captiv, Moartea lui Țepeș] București: Cartea Românească, 1973[9][10]
Din prima până în ultima clipă: roman. București: Cartea Românească, 1988
Piese jucate pe scenele teatrelor din țară:
Simfonia a V-a 15 ianuarie1961 - UNATC "I. L. Caragiale" București[11]
Simfonia a V-a 13 aprilie 1961 - Teatrul de Vest Reșița[11]
Operațiunea Delta, 6 decembrie 1986 - Teatrul "Fani Tardini" Galați[12][13]
Atunci, la Alba Iulia: teatru radiofonic - 1975[15]
Note
^ abcOproescu, Alex. (). Din Buzăul literar: de prin ziare şi reviste. Buzău: Omega. p. 127-136.
^Bucur, Chiriac, Frîncu, Viorel (). Cartierul Mihai Viteazul: o minimonografie sentimentală cuprinzând povestiri, amintiri, intimităţi şi mistere dintr-un cartier mărginaş al Buzăului. Buzău: Editgraph. p. 183-185.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^ abcNicolescu, Valeriu (). Buzău-Râmnicu-Sărat: oameni de ieri, oameni de azi, vol II. Bucureşti: Evenimentul Românesc. p. 404.
^Lerian, Mircea (). „Şi dacă totuşi e ... Vicina”. România literară (33): 27.
^Lerian, Mircea (). „De la Berca la Pietroasele sau întrebarea dacă în secolul al IV-lea (d.Hr) a existat un "regat" în zona Buzăului”. Biserica ortodoxă română (9-12).
^Costea, Adrian (). „Argumentele care contestă apartenenţa gotică a tezaurului de la Pietroasa”. Adevărul.
^Mircea Lerian (). „În legătură cu ipoteza Vicina-Somova”. BOR (3-4): 472-473.
^Mircea Lerian (). „«Ghegard» (Armenia) are o rivală în România: Aluniș – jud. Buzău"”. BORom (XCVIII 5-6): 674-675.
